"...e vacanta.ceilalti sunt acasa.esti singur cu saltelele vargate si goale.le privesti.astepti ceva de la ele.ce le poti spune?le poti spune ca seamana cu niste uniforme de puscariasi?bineinteles ca nu le poti spune asta,ar fi jignitor pentru ele..."
Se presupune ca ne nastem din iubire.Cand suntem mici,ni se ofera afectiune,cand incepem sa crestem ne aratam dragostea fata de lucruri care ne plac;un sentiment confuz,pentru ca sub aceeasi forma in care ne este data viata ne este si luata,dar se intoarce cu multa forta Si vine..si pleaca.si vine.si te bface sa.ti pierzi capul...si fix in cel mai dulce moment,pleaca.Iar tu ramai privind cum se indeparteaza,iar atunci apar remuscarile "de ce?!" si "daca as fi spus" si "daca as fi facut" si .. si trecand de faza dramatica in care cuvintele pe care le spui nu sunt tocmai laude la adresa persoanei respective,urmeaza "mi-e indiferent" "trec peste!" "nu vreau sa stiu nimic"si multe astfel de lucruri pe care le repetam pana apare acel nou ce ne face sa uitam de trecut. Asa ca,doamnelor si domnilor,cu totii suntem putin prosti.dar buni in esenta.